Curs 3

Tehnici creative de predare pentru promovarea educației incluzive

Prof. Drăguț Violeta

În perioada 06-10 septembrie 2021, în Tenerife-Spania am participat la cursul Tehnici creative de predare pentru promovarea educației incluzive, furnizat de Eduplus Association prin Erasmus+, proiectul-Competente digitale pentru incluziune sociala, cu număr de referință: 2020-1-RO01-KA104-079488, derulat în cadrul Asociației pentru Implicarea Comunității în Acțiuni realizabile Costești (ICAR). Participarea la curs a fost o consecință a nevoii ONG ICAR și pentru diversificarea metodelor de desfățurare a activităților noastre, pentru inculuziunea beneficiarilor noștri în comunitate și inserția lor mai ușoară în sectorul muncii.

Formatoare au fost: Pilar, o minunată doamnă din Venezuela, Raquel o domnișoară din Madrid și Anca din Tenerife nativă din România.

Cursul a cuprins prezentarea unei didactici de incluziune prin mișcare, concentrare, echilibrare și bună dispoziție.

Metoda de creativitate și de coeziune a grupului cuprinde activitatea în cerc, cu o minge imaginară, care era aruncată de la unii la alții, totul fără cuvinte, doar pronunțarea numelui propriu la aruncare. La primirea mingii, trebuie din gesturi și priviri să știi ce fel de minge este (fotbal, baschet, volei, tenis, balon, ghem, etc), pentru a o putea prinde, apoi să o transformi din mișcari, cât mai creativ și să o arunci la o persoană din grup, înștiințîndu-l prin contact vizual și prin gesturi. Pe parcursul activității se pot emite sunete de effort, dar nu cuvinte. Activitatea este distractivă, te menține active și îți dezvoltă gândirea creativă.

Metoda de improvizație și memorie spațială prin coregrafie. Persoanele se așează în cerc, la o distanță calculată astfel încât la ridicarea în lateral a brațelor să nu se atingă participanții. Formatorul, pe fond musical, face primul pas de dans, în patru timpi (patru mișcări) și repetă de patru ori, participantul din dreapta, face alți pași de dans, conform muzicii,tot în patru timpi, dar diferiți. Participanții împreună repetă de câte patru ori, cele două tipuri de pași, apoi urmează al trilea participant care prezintă alți pași de dand, tot în patru timpi și de patru ori. Toți participanții  repetă toți pașii de la început, apoi urmează al patrulea participant care prezintă pașii săi, la fel în tandem cu muzica și diferiți de primii pași. Activitatea continuă în acest ritm, până când toți participanții prezintă pașii proprii, apoi se repetă totul de la început, fiecare pas în patru pași și de câte partu ori. La final, muzica este rulată de la început, se repetă coregrafia integral de patru ori fiecare pas, apoi de două ori, dar mai rapid, apoi o singură dată, la fel mai rapid.

Metoda oglinda-imagine

Metoda are ca obiectiv creșterea stimei de sine, a empatiei și a coeziunii de grup

Competențe specifice: identificarea relației dintre calitățile personale, valorile personale și reușita personală; elaborarea unui plan de dezvoltare a resurselor personale.

 Metoda cuprinde trei etape:

-impărțirea și activarea grupului în exercițiu oglinda-imagine

-schimbarea rolurilor

-feedback în masa-rotunda

Exercițiul 1

Consta în gruparea elevilor 2 câte 2, aleatoriu. Din cei doi elevi unul va fi oglinda și unul va fi imaginea. Elevul care reprezintă imaginea face mișcări și activități ca în fața oglinzii, însă fără cuvinte. Colegul său, care reprezintă oglindaa trebuie să facă în același timp mișcări identice cu ale colegului, dar în oglindă. Elevul-imaagine trebuie să privească permanent oglinda, iar oglinda să-l reflecte.

Toate grupele vor lucra concomitent, pe fond muzical lent. La un semn al profesorului, la cca 5 minute rolul se schimbă între membrii grupelor.

Exercițiul 2

Constă în menținerea grupelor anterioare, dar cei 2 elevi își schimba rolul de oglindă și imagine, fără să fie anunțați, fără să vorbească, în fond un elev face o mișcare, sau mai multe, iar celălaalt coleg îl reflect în oglindă, fără ca cei 2 elevi să aibă mișcări diferite.

Feedback în masa-rotunda

Elevii vor fi așezați în cerc și pe rând răspund la  întrebări:

Cea a fost mai ușor să fii: imagine sau oglindă? De ce?

2. Cea ai simțit când ai fost oglindă?

3. Ce ai simțit când ai fost imagine?

4. Care exercițiu a fost mai greu? De ce?

O altă metoda pentru promovarea colaborării în cadrul comunității școlare (profesori, elevi, părinți/îngrijitori) în vederea stabilirii unui cadru de valori incluzive și sprijinirea participării și realizării elevilor în sisteme școlare durabile este Metoda Bamboo.

Metoda  are mai multe etape:

-simularea transformării noastre în Bamboo, o plantă care este mișcată ușor în adierea vântului, se imită sunetul vântului prin plantă;

-realizarea echipelor de 2 participanți, în care unul este Bamboo și rămâne ca un arbore, în schimb colegul din echipă menține contactul visual, se așează într-o poziție din care are nevoie de sprijin și se va sprijini de Bamboo. Se poate sprijini pe orice parte a corpului, iar colegul din rolul de Bamboo ramâne să sprijine până când dorește, apoi își alege altă poziție și tot așa;

-realizarea  Marelul Bamboo, când un elev/membru din clasă/grupă este Bamboo și se așează în centrul clasei. Pe rând colegii vin și se sprijină de Bamboo sau de ceilalți colegi, dar Marele Bamboo este în centru, totul se menține din acel loc. Se menține contactul vizual, fara să se vorbească. Când întreaga clasă/grupă este sprijinită de Bamboo se face respirație comună de grup, de cel puțin trei ori. Toți inspiră și expiră puternic în același timp, se crează un corp unitar, empatia și conexiunea este permanentă.

Rolul de Marle Bamboo va fi însușit de fiecare pe rând, senzația este uimitoare, iar coeziunea de grup se realizează ușor, la fel și incluziunea în grup.

O altă metodă pentru incluziune și creșterea stimei de sine este Metoda deciziei personale. Grupul este așezat într-o parte a sălii, se așează 2 scaune în central sălii, la distanță de aproximativ 2 metri. Pe scaune vor sta 2 persoane care țin întinsă o eșarfă, într-o parte a eșarfei vor sta 2 persoane care vor avea următoarele roluri: diavolul-partea rea, îngerul-partea buna și persoana care trebuie să sară peste eșarfă în centru. Eșarfa semnifică obstacolul și dificultatea realizării unor dorințe. Persoana din centru spune ce-și dorește, de exemplu: vreau să merg la facultate. Persoana care joacă rolul Diavolului trebuie să-l convingă de faptul că nu poate realiza dorința și să vină cu argument la urechea stângă a celui care trebuie să treacă obstacolul. În partea dreaptă îngerul îl incurajează pe participant să-și urmeze idealul propus. Cel din centu decide daca își menține decizia și sare peste eșarfă sau se poate răzgândi și nu mai trece. Faptul că trebuie să sară eșarfa, care la atingere este flexibilă, înseamnă ca și obstacolele noastre sunt flexibile, iar urmarea deciziilor noastre sunt la un pas distanță.

Ulterior rolurile se schimbă, până când fiecare participant trece prin toate cele patru roluri: persoana care trebuia să treacă obstacolul, diavolul, îngerul și susținător al eșarfei.

Metoda poate fi utilizată în cadrul orelor de dirigenție, dar mai ales la activitățile extracurriculare unde membrii grupului/clasei sunt încurajați să-și urmeze idealul și să aibă încredere în sine.

Capitala Insulei Tenerife este orașul Santa Cruz de Tenerife, un municipiu din Spania, capitala provinciei omonime, a insulei Tenerife. Santa Cruz de Tenerife are o populație de peste 200.000 de locuitori și este sediul Parlamentului Insulelor Canare.

 

Tenerife este